Cum recunoști escrocheriile și phishing-ul pe rețelele sociale
De la reclame false cu oportunități miraculoase de investiții până la mesaje de la prieteni ale căror conturi au fost sparte, escrocheriile digitale devin tot mai convingătoare.
1. Reclame financiare cu figuri publice cunoscute
Una dintre cele mai răspândite scheme din România folosește clipuri video modificate prin AI sau poze ale unor televiziuni populare, pretinzând că personalități sau companii naționale îți garantează câștiguri uriașe din criptomonede ori acțiuni. Verifică întotdeauna adresa web (URL-ul) unde trimite reclama!
2. Mesaje urgente de la cunoscuți: „Ajută-mă cu un împrumut”
Atunci când un prieten sau o rudă îți trimite brusc un mesaj neobișnuit pe WhatsApp sau Facebook cerându-ți bani sau introducerea unui cod primit pe SMS, oprește-te. Sună persoana respectivă direct pe numărul ei de telefon înainte de a face orice transfer.
3. Link-uri scurte și domenii clonate
Escrocii creează pagini web care imită perfect site-urile oficiale de bancă sau de poștă, cerându-ți să „verifici coletul” sau să „actualizezi datele”. Uită-te atent la bara de adrese: dacă domeniul nu este exact cel oficial (de ex. are litere modificate sau extensii suspecte), închide imediat pagina.
4. Oferte nesolicitate de muncă de la distanță („like & share”)
Mesajele pe WhatsApp sau Telegram care îți promit sume zilnice fabuloase pentru sarcini banale (precum aprecierea unor videoclipuri pe YouTube sau produse pe e-commerce) au ca scop obținerea datelor tale de card sau solicitarea unei „taxe inițiale de deblocare a fondurilor”. Nu trimite niciodată bani pentru a primi un salariu.
5. Concursuri false și cadouri gratuite
Postările virale care promit vouchere uriașe la supermarketuri sau telefoane de ultimă generație în schimbul unui comentariu și distribuirii pe profilul tău sunt folosite pentru colectarea masivă de date personale sau abonarea la servicii cu suprataxă pe numărul de telefon.